Cu toate ca vezi si intalnesti multi dintre noi multumiti, chiar impacati cu viata, cu evenimentele ei nicicand nu ai fost mai departe de adevar. Din pacate prin minciuna repetata fata de sine si printr-o autosugestionare continua ei ajung sa-si creada propriile aberatii, dar chiar mai mult de atat sa-i faca si pe cei din jur sa le creada! Nu o data mi-a fost dat sa intalnesc astfel de oameni pe care sincer ii compatimesc si incerc din rasputeri sa invat de la ei sub dictonul : Asa nu!
Hm, simteam de la o posta ca braveaza si posteaza in ceea ce nu sunt, ca masca linistii si armoniei le cade frecvent modificandu-le instant trasaturile fetei, dar multa vreme mi-am zis doar mi se pare si totul face parte din rutina discutiei, dar eram tare departe de adevar. Drama vietii dintr-un motiv sau altul iti face existenta zilnica aproape imposibila si nu numai; regretele tineretii le imbraci in minciunile maturitatii chiar batranetii, desi ai avut multe exemple in jur nu ai priceput mare lucru din viata lor efemera persistand in greseala pana totul a fost prea tarziu si a trebuit sa-ti administrezi pastila minciunii de sine zilnice devenind un minciuno-dependent!
Dragii mei ,viata celorlalti este ca un copac mare, inalt, cu o coroana bogata si frumoasa, noduros pe alocuri, dar puternic in esenta desi nedescoperita, plin de hrana fizica si spirituala; acest arbore complex te poate ucide, culmea, daca te izbesti prea tare de el, daca ii mananci fructele nestiind ca-s otravitoare, daca ii vrei raul taindu-l poate cadea peste tine sau daca dormi prea mult la umbra sa inselatoare te poate sufoca deoarece multi copaci emana radiatii, energii negative, chiar toxicitate. Insa omul care vrea sa traiasca armonios, care a priceput cat de cat ce este viata din experienta celorlalti si a lor(adica din istorie) , care nu pridideste in a infrunta adevarul de orice natura pentru ca trebuie sa ramai o fiinta a dreptatii pentru toti(chiar si pentru el) pentru a infrunta cu succes existenta, un om caruia sa nu-i fie rusine de sine si cu sine, atunci el trebuie sa se hraneasca din copacul vietii celuilalt copamantean numai daca fructele sale sunt comestibile si nu din lacomie sau foame, sa doarma la umbra sa doar daca este liniste, iar el emana arome sanatoase, blande si nu din oboseala cronica sau nevoia de a avea un copac care sa te protejeze, sa-i doresti binele pentru a fi puternic si frumos pentru a fi mandru ca ai ce invata si ca un astfel de copac convietuieste cu tine dandu-ti putere si nu sa-i doresti din nemernicie si invidie esenta tare a trunchiului sau devenit puternic in ideea imbogatirii tale efemere cu moarte si rautate! De ce sa faci toate astea si sa nu faci alte astea? Simplu! Deoarece copacul poti fi chiar tu, iar atata timp cat nu esti un om al adevarului si egalitatii in pedepse vei trai o drama, o minciuna caraghios de stralucitoare, aurie, care ascunde un lucru nemernic pe acest pamant : minciuna fata de sine si de altii!
De aceea va spun, faceti ce trebuie cand trebuie fara sa priviti inapoi pentru ca existenta se scurge intr-un inainte asurzitor, nu pregetati in a urca in trenurile vietii caci sunt putine si dispar repede, iar daca se intampla sa mai treaca viata pe langa dumneavoastra din cand in cand infruntati acest adevar cu fruntea sus si invatati din propria naivitate, recunoasteti si considerati ce mai este de facut la prezent, caci numai el exista! Asa sa va ajute Dumnezeu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu