Cerul si destinul

De ce eman caldura ucigasa
Prin porii mintii clocotinde?
De ce nu-mi pot strivi cruzimea-n fasa
Cand dorul surd pe data mi s-aprinde?

Of, tu destin fara cuvinte
Tu vatra iarna si tei vara,
Mandru mi te porti ca un parinte..
Mi-ai furat pana si seara!

Apoi se scurge soarta-ncet prin vene
Si las-o dara-ntunecata,
Pana si vietii sa traiasca-i lene..
Unde-o fi moartea blestemata?

Ce sta ascunsa si suspina
Privind de dupa dealuri negre
Prostind pe suflet ca sa vina..
Isi vrea tribut de morti celebre!

Murala-mi pare ziua primavara
Si cat de greu sa fii privat de ea,
Sa nu-i poti tu adulmeca beteala
De mult parfum ce nu il poti uita!

Asez pe stele-n rand cu stele
Si oamenii in rand cu oameni.
Speranta-mi de-a comunica cu ele?
Iluzii reci spre inimi amare si rebele!

Cerule, tu care-mi esti
Fidel ca alga marii sale,
In tot ce simt ca-mi povestesti
Despre intinderi abisale!

Vorbeste-mi sa nu ma scufund
In setea fierei de-a distruge,
Un suflet liber ce plangand
A timpului masuri strapunge.

Admir rabdarea-ti selenara
De a nu-nghiti pamantul,
Cu tot cu turma sa gregara..
Cenusa ce urmeaza vantul!