joi, 29 ianuarie 2009

Un gand...

Cand eram mic nu-mi doream decat sa fiu mare, cand am devenit mijlociu nu-mi doream decat sa schimb lumea cu forta mintii, sa fiu dotat cu o putere extraordinara, acum nu-mi doresc decat sa fiu jumatate din ce-am fost odata, poate chiar mai putin. Ironia face ca oamenii mici doresc a-si completa micimea prin infaptuirea de fapte si cladiri marete; daca n-ar fi fost ei lumea ar fi aratat complet diferit de cum o cunoastem noi astazi. Exista o impotenta in sufletul tau a unei arte sau a alteia de te face sa fi tiran, materialist, rece, obsedat de putere, asupritor, macinat de liderism. Trebuie sa existe mai mult decat moralitatea de fatada in care traim, decat rutina compulsiva, decat intoarcerea acasa, decat rutina, decat noi..Trebuie!

2 comentarii:

molecula spunea...

eu ma intreb daca mai exista moralitate in lumea in care traim, si la cati dintre noi?

Jack Aka Nicolae Cristea spunea...

Exista, dar oamenii care inca mai dau dovada de o umbra a moralitatii cad usor in ispita socialului absurd si mocirlos, devenind si ei imorali. Oricum, moralitate pura si pe durata mare, respectiv o viata de om, chiar nu mai exista. Imoralitatea este ca un cancer, odata zgandarita nu mai scapi de ea. Si totusi inca exista moralitate...un paradox!Bafta multa!