Pasim cu totii , dar oare ne si deplasam?
Nu noi suntem hoinari , ci drumul,
Ascuns cu mestesug in fumul
Lasat de dorul ce in inimi il caram !
Fiecare face o calatorie
Plina de pace si razboaie,
Plina de ganduri ce se-nfoaie ;
Nu vrem sfarsitul ca sa vie !
Nu acceptam un adevar mai cinic,
Nimic din ce e sincer si real.
Mintim pe noi si altii din fundal.
Fugim de viata-n mod luminic !
Intr-o vreme realitatea te deprima,
Intr-alta o gasesti senina.
De ce oare ziua-ti mai doresti lumina ?
Nu-ti subestima de sine stima !
Cand intelegi ciclul vietii
Pui d-oparte sentimentele,
Absentele, totusi mereu prezentele ;
Ori focul ori intensitatea ghetii !
Atunci cand ai inteles
Atunci intelegi mai putin,
Esti sange cald, nu esti divin ;
Pentru ingeri mereu esti in regres !
Cinic si sentimental e greu,
Nu poti balanta s-o sustii,
Din fericire e greu sa iti revii;
In neputinta intri mai mereu !
Moneda diminetii are multe fete,
Iar cea a serii si mai multe,
De simturile pot sa le asculte
Avem sa le aflam pe cele mai marete !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu