Eroii mor, altii se nasc,
Un ciclu ce ne-a prins in plasa ;
Imensa si extrem de deasa,
Pepite pure din Damasc !
Eu as numi-o nemurire,
Dar e posibil cand se moare
Si fara urma ea dispare ?
Cat de sublim ne da de stire !
Deci vesnicul e impartit
Intre lumina si-ntuneric ;
Inventii si obscurul cleric ;
Dulcele infinit este finit !
Se construieste incontinuu,
O goana inspre nicaieri ;
De unde inghitim puteri,
Grele vieti convertite-n aluminiu !
Liant e moartea intr-o nemurire,
Absurd concept de existenta
Cladit p-a mintilor dementa ;
Intre milenii prin hieroglife...ne dam de stire !
Epoci fara inceput,
Unii pe altii ne interpretam
De nepatruns mistere adunam ;
Mii de labirinturi mai avem de strabatut !
..............................................................
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu